Forjarea poate fi clasificată în forjare la cald, forjare caldă și forjare la rece pe baza temperaturii de încălzire a pieselor în timpul forjarii:
- Forjare la cald: mai mare sau egală cu 800 de grade, (mai mare decât temperatura de recristalizare), forjare la cald roșu
- Forjare la cald: 300~800 de grade, forjare semi-la cald
- Forjare la rece: mai mică sau egală cu 200 de grade (mai mică decât temperatura de recristalizare), fără încălzire sau forjare cu încălzire ușoară
Avantaje și dezavantaje și aplicație
Forjare la cald:
- Avantaje: plasticitate excelentă, forță de formare scăzută, capabilă să realizeze piese mari complexe și să elimine defectele interne.
- Dezavantaje: precizie scăzută, suprafață rugoasă, scară excesivă de oxid și consum mare de energie.
- Aplicații: Majoritatea pieselor forjate pentru utilizări industriale sunt piese forjate la cald. Sunt utilizate pe scară largă în industrii, inclusiv în mașini grele, șasiu auto, forjare mari pentru energie eoliană și energie termică.
Forjare la cald:
- Avantaje: Precizia/calitatea suprafeței este superioară celei a forjarii la cald, forța de formare este mai mică decât cea a forjarii la rece și există puțină sau deloc scară de oxid.
- Dezavantaje: control strict al temperaturii, durată scurtă de viață a matriței și compatibilitate limitată a materialului.
- Aplicații: angrenaje de transmisie auto, manșoane de sincronizare, arbori de precizie.
Forjare la rece:
Advantages: High precision, smooth surface, high material utilization rate (>90%), rezistență sporită, conservarea energiei și protecția mediului.
Dezavantaje: Piese standard precum șuruburi, piese de precizie pentru automobile, piese mici pentru electronice/instrumente.
